‘neata
de ce un blog ?
răspunsuri posibile: pentru că e la modă, pentru că toată lumea are, pentru că împărţim acest spaţiu virtual cu personaje selecte: Adrian Năstase, Andrei Chiliman, Mircea Geoană, Tudor Chirilă, Mihai Morar, Alessandra Stoicescu, pentru că îmi place ce scriu prietenii mei pe blogurile personale (nu, n-o sa va dau link-uri pentru că nu stiu dacă vor să fie asociaţi cu mine).
acest blog există pentru că:
1. mă plictisesc. da, în aceasta lume în care toţi se grăbesc undeva, în care toţi suntem foarte ocupaţi, unii mai au timp să priveasca în jur, să observe şi să se plictisească.
2. pentru că la ore matinale am chef de vorbă şi nu vreau să-mi trezesc prietenii ca să facem filosofie (cu s sau cu z ?) tâmpită. am îmbătrânit şi nu ne mai permitem să dăm telefoane la 2-3 dimineaţa să ne întrebăm de sănătate. acum toata lumea are job-uri (nu mai e ”fancy” să ai un singur job; trebuie să ai de la două în sus ca să fii “cool”); toţi au probleme personale; toţi sunt foarte ocupaţi. văd cum toată lumea aleargă şi se agită în jurul meu şi nu înţeleg de ce. unde vă grăbiţi oameni buni ? ce vi s-a promis că vă aşteaptă la capătul drumului ? aţi văzut luminiţa de la capătul tunelului şi vreţi sa o vedeţi mai de aproape ? alergare placută şi atenţie la tren.
3. nu în ultimul rând pentru că îmi place să mi se spună cât de deştept, minunat, unic sunt. (dacă nu mă cunoşti, aceasta era o încercare slabă de autoironie. nu-ţi fă probleme dacă nu înţelegi de la început; o să te prinzi tu pe parcurs).
oricum e mult prea dimineaţă pentru explicaţii coerente. poate continuăm maine…
30 decembrie 2007 la 1:14
Toate bune. Motivele adica. Unde mai pui ca ploua cu diacritice si eu, amaratul, nici din astea nu reusesc sa desenez decat cu varful penitei pe lcd si cum termin un ecran nu se mai potrivesc cu urmatorul…
Ei lasa, asta e una din fazele de care am sa ma prind eu candva, pe parcurs.
Prietene lasa-ma sa spun ca esti destept, unic si minunat. Si ca ai stat pana acum astupat ca o sticla de sampanie Zarea (sau Bucium, dupa gust, ca eu numai din astea am gustat si nici din astea nu mai gust ca imi dau arsuri – vezi, imbatraneste toata lumea…) si ca imi pare bine ca te-ai destupat. Poate reusesc sa te vand la Google, sau la Yahoo. Sa apari in josul ferestrei de la Messenger in poza cu presedintele ala mitic. Si amadoi tineti un foarfece gigantic pregatit sa taie un cordon gros si plin de sange pe care scrie cu vene albastre “Cablul de la Messenger”. Si amandoi cu lacrimi in ochi si niste priviri mohorate de parca ati vrea sa spuneti “Ce sa facem, noi v-am rugat sa trimiteti mesajul ala la TOTI oamenii din lista si stim, da, stim ca unii dintre voi au facut-o, nu degeaba scria ca nu e vrajeala, dar uite, altii s-au crezut mai destepti si acum totul s-a terminat.O sa ramaneti la final cu arhivele voastre inutile pe care o sa le cititi nostalgic si repetitiv pana la sfarsitul zielor voastre nefericite.” Sa ne fie de bine!